Despre mine

Fotografia mea
Oradea, Bihor, Romania
Eu sunt eu si nu mai pot fi doua persoane la fel...

sâmbătă, aprilie 24, 2010

Moment de tranzitie

Ma reazam de o piatra. Ochii mi se plimba peste peisajul din jurul meu. In fata mea se ridica un munte, ce are la baza sa niste dealuri pline de pomi si terenuri arabile ce parca sunt niste petece de material pe niste pantaloni vechi, dar preferati.
Curbele ce impreuneaza sau despart dealurile dau un efect de nesfarsit. Acestea sunt continuate de modul de contopire dintre ele si padurile de amestec ce tocmai incep sa isi las frunzele prada pamantului. Contopirea lor ma lasa cu gandul la faptul ca cel care le-a creat avea suflet de artist si pensulele sale au la indemana culori nemai intalnite. Tot acest gigant ce sta neclinti in fata mea de cateva mii de ani se pierde in inaltul cerului de un albastru nemai intalnit. Nici o unduire de vant sau vre-o creatura ciripitoare nu disturba linistea din jurul meu. Iar cei doi norisori ce stau neclintiti pe cer undeva in dreapta uriasului din fata mea, parca au fost facuti din vata de zahar. norocul lor ca nu imi este foame.
Iarba si pomi ce ma inconjoara s-au lepadat de mult de viata...verdele puternic de asta vara in care imi scaldam fata s-a ascuns lasand loc unuia palid ce ma nelinisteste.
Cativa pruni fac nudism pe langa mine. Nimic nu ii opreste, nesimtirea continua.
Ce am sa fac eu pana vara viitoare, cu ce imi voi hrani dorinta de a observa viata din jurul meu.
toti si toate isi lasa hainele de sezon in cuiul ierni, pana anul viitor vor scoate alta colectie, mai diferita, mai aparte.
Zambeste si mangaie piatra. Doar ea e mai rece decat tine.

2 comentarii:

zahir spunea...

Scrii frumos:)

Calin-Stefan spunea...

Merci...incer doar sa fug din cotidian...