Despre mine

Fotografia mea
Oradea, Bihor, Romania
Eu sunt eu si nu mai pot fi doua persoane la fel...

miercuri, decembrie 10, 2008

salutare natiune
de cu dimineata m am trezit am luat orasul la picior in rezolvarea problemelor personale si nepersonale am incercat pe catusi de putin sa nu raman blocat in trafi sau prin alta aglomerati urbana oricum de pe la inceputul lui noimbrie si pana in pragul revelionului fiecare oras din tara asta are parte de ambuteiaje graba multa poluare fonica si aeriana ca tabloul sa fie complet in dimineata asta nu mi am servit cafeaua si am pornit cam morocanos la drum motiv pentru care am incercat din rasputeri sa fiu cat mai linistit posibil am ajuns in statia de tramvai cu multa graba pe suflet si am incercat din toata dorinta mea sa ma abtin din viciul prostesc de care incerc sa ma descotorosec nicotina asta ne umbreste viata dar nu avem ce sa facem cand actul reflex dezvoltat in timp se decalansajza iar nivelul de nicotina din cortez scade simti nevoia sa iti bati un cui in sicriul ce te ajuta sa intri in contact cu lumea din jurul tau e nevoie nu e nevoie nu poti sa iti refuzi corpul si desfaci pachetul de tigri cartonate nesanatoase imbibate in tot felul de solutii daunatoare ce sunt participante la procesul de productie
macar daca am fi in urma cu 100 de ani ca sa tragem fum dintr o tigara ce e facuta din tutun 100% sanatos hai ca schimb subiectul daca mai raman mult asupra lui ma mai mananca mana si plec intr o pauza de 5 minute ca sa mai imi poluez corpul
stand asa plictisit sonoros si morocanos in statia de tramvai observ cu multi oameni alearga de colo colo iar aglomeratia de care vorbeam la inceput nu voi avea cum sa o evit ce ti e scris ti e scris si nu ai sacapare de unele chestii tramvaiul se apropie foarte incet de statie moment in care ma loveste sentimentul ecologist si ma indrept spre un tomberon scrumiera amplasat in statie sub noua copertina pe care primaria s-a adus aminte cam tarziu sa o monteze iar in unele statii a cam uitat de ea imi sting tigara ma indrept spre scarile de la ramvai si intr o aglomeratie de ne descris accept sa ma inghesui intr o cutie de conserve ce pare sa gazduieasca sardine mirosul e specific acestui ambalaj o gramada de esente de parfumuri ieftine scumpe sau chiar ilicite se perinda prin mucoasa mea nazala informandu mi creierul de paleta larga de sardine ce salajluiesc in juriul meu
ma simt oarecum ciudat pentru ca o gramada de tineri pierd timpul chiulind de la scoala incercand sa cunoasca capitalismul mai indeaproape gresesc sau nu simt putina mila pentru cei care sunt de parere ca viata asta tampita se rezuma la bani masini scumpe haine de firma telefoane de ultima generatie muzica comericala si alte lucruri la moda ii las si incep sa ma concentrez asupra altui lucru care ma cam deranjaza gramada de oameni de varsta a treia si a doua care sincer vorbind mi se pare ca la noi in tara fata de alte parti sunt pierduti pe lume probabil datorita sistemului educational in care au crescut eu ma intreb in sineam mea cum poti sa ajungi la o anumita varsta respectabila sau sa treci de 40 de ani si majoritatea aceasta mare de care vorbesc se plang caci sunt batrani
ok inteleg ca ai mai catigat putina experienta de viata sau ai mai pus un an la numarul de duzine lunare petrecute pe aceasta planeta dar nu pricep cum poti sa ajungi la concluzia ca ai imbatranit
sunteti nebuni imi exclam in gand si alteori cu voce tare
in alte tari precum cele din vest sau cele din est odata cu cresterea sperantei de viata multi dintre oameni trecuti de prima sau a doua tinerete au inteles ca nu trebuie sa fie chiar asa de critici cu propria i persoana si ii vezi cum incearca sa isi petreaca mijlocul vietii sau batranetile cat mai superb posibil vorba aia CARPAE DIEM
oricum lasa cazurile ratate de oameni care nu inteleg lucrul urmator ai o singura viata alta nu mai pupi oricate rencarnari ai avea la dispozitie sau cate iluminatii vei avea dupa ce mori sau cate zone al raiului sau iadului sau in cazul altora al purgatoriului ai vizita
cu sau fara jignire traiti va viata asa cum e ea buna sau rea
tranvaiul merge anevoios de greu de parca m am urcat mai inainte din statie in cochilia unui melc masinile sunt la tot pasul iar galagia te dispera in adevaratul sens al cuvantului
cred ca ziua de azi va fi un calvar si ma pregatesc moral pentru tot ce va urma pe parcursul ei oare merita atata efort pentru niste probleme omenesti oare chiar trebuie sa ma stresez atata pentru niste lucruri trecatoare nici nu stiu ce sa raspund la aceasta intrebare
mi se pare ca ma scufund intr o dezumanizare a persoanei mele si totusi cred ca dezuymanizarea asta tine defapt de modul in care convietuiesti cu societatea de azi
revenind la tramvai si la imbulzeala din el situatia e neschimbata si nu cre ca se va mai imbunatati nici peste 2 3 statii cred ca azi toata lumea cand s a trezit si a pus in gand sa mearga la oras am avut toti acelasi gand comun ca intr o telepatie locala pierduta in spatiul interurban agitat galagios si plin de praf poluare de tot felul si oameni contopiti cu acelasi vesnic cotidian
nu mica imi e mirarea ca eu scufundat in gandurile mele legate de tot ce ma surprinde si ma deranjaza pierd statia de coborare ma tot gandesc cu de timpul a avrut sa imi dea o portita de scapare probabil ca toata lumea a patit asa ceva ca timpul sa reusasca sa isi bata joc de noi in cel mai josnic mod acum calatoreste cu viteza greoaie si te inebuneste acest lucru si alte ori nici nu realizezi ca el e in trecere te intrebi e un trecator pe strada sau un prieten care iti zambeste din mers
s-a intamplat si ma simt jignit de catre eternul trecator dar nu am cum sa ii adresez injurii sau jigniri nationale pe care nici el nu le ar intelege imi vad de treaba si gandurile mele si incerc sa ma concentrez mai putin la acest lucru trecu cu nebagare de seama prin marea de oameni ce si perinda prin fata mea inot cu reusita si ajung la mal
cu aceasi hotarare demonstrata mai devreme in stilul impins ingramadit si strecurat am sacpat e nebunia de pe strazi si incep sa cutreier agentiile de voiaj pentru inceput ca sa ma asigur ca de sarbatori nu mai stau prin preajma le colind pe toate care imi ies in cale mereu cu aceasi poezie pe buze si incerc sa fiu cat mai economicos la timp ca de zboara
la fiecare esec de interschimbare date intre mine si ceilalti concetateni dea-i mei imi vine sa ma las pagubas uite de aia am la dipozitie un mic cui de sicriu pe care il aprind de fiecare data cand am nevoie de o pseudo relaxare nervoasa sincer cred ca am sa inebunesc in cel mai scurt timp
ori voi incepe sa imi otravesc corpul cu deiferite medicatii ca nervi mei sa devina mai puternici vine vorba
poate cine imi citeste aceste randuri va citi aceste randuri ma va considera un pesimist total ma rog dar sincer ii spun ca nu sunt ci vreau doar sa scriu cea ce simt si gandesc daca o fac si o voi face bine batjocoriti ma daca nu laudati ma
dar sa revin la probleme mult mai esentiale pentru mine cum ar fi maniera in care uni oameni te privesc pe strada de parca ai cazut in secunda respectiva de undeva din cer poate o fi asa sau poate ori fi cazut chiar ei cine stie mintea umana e gazda cea mai perfecta pentru dezvoltarea unei intregi serii de lucruri bizare iar aceasta impreuna cu inzestrarea de care uni duc lipsa alias imaginatia cred ca cele doua impreuna pot fi parinti unor emotii trairi amintiri si lucruri care pe unii ii socheaza iar pe altii nici ca ii deranjaza catusi de putin
acum am ajuns la un capat de linie si nici nu stiu ce sa mai fac sa mai stau in compania unui disc de muzica scotiana si sa va mai istorisesc ziua mea de azi sau sa ma duc si sa imi rezolv problemele care mi au mai si care mi au rasarit in gand in timp ce scriam aceste randuri
sa stiti ca acestea sunt probleme pur sociale de comunicare cu oameni din jur si de interactiune cu unele elemente ce poarta numele de sexul opus ce ma fascineaza din momentul in care am pus piciorul pe aceasta lumea
gata m am decis vreau sa plec si sa las scrisul vreau sa socializez cu femeile care imi plac mai mult decat orice pe lumea asta dar despre subiectul asta voi scrie alta data oricum toata esenta din aceste randuri de azi se rezuma la doua cuvinte scrise undeva mai sus cu litere mari
viata buna sa aveti si ganduri curate nu ca ale mele
salutari din lumea virtuala

Niciun comentariu: